logo
Viber Phone Whatsapp
top button Created with Sketch.

De ce să înveți JavaScript


JavaScript este cel mai popular limbaj de programare din lume. Daca e să ne luăm după cei de la W3Techs, JS stă în spatele a 95% din website-uri care folosesc client-side scripting.
Cu toate că JavaScript se dezvoltă cu un ritm foarte rapid și este unul dintre cele mai utilizate limbaje de programare printre  comunitățile GitHub și Stack-Overflow, există încă o serie de concepții greșite sau mituri despre JavaScript.
 

Java Script ≠ Java
Adesea, programatorii începători confundă JavaScript cu Java, deși între cele două limbi nu există aproape nimic în comun. De fapt,  JavaScript trece prin câteva modificări de nume, până când primește denumirea cu care e cunoscut astăzi. Mai întâi, în luna mai 1995 acesta  a fost dezvoltat cu numele Mocha, dar pe parcursul dezvoltării continue Netscape (compania care îl dezvoltă) îi schimbă numele la LiveScript. Următoarea modificare a numelui are loc la sfârșitul aceluiași an când limbajul primește numele cu care este cunoscut și astăzi– JavaScript. Unii presupun că acest nume se datorează faptului că Netscape a utilizat tehnologia Java pentru a crea browserul Netscape Navigator, iar alții cred că numele este rezultatul unui contract încheiat între Netscape și Sun Microsystems.

 

Ce este Java Script?

Este un limbaj de programare care rulează în primul rând în browser, și este destul de ușor de învățat (comparând cu cele low level, cum ar fi C++ sau Java), care din anumiți factori va crește tot mai mult ca fiind unul dintre cele mai căutate limbaje de programare.
JavaScript (numit oficial ECMAScript) a apărut în 1995 și a fost creat cu scopul de a oferi, printre altele, un anumit nivel de interactivitate pentru developeri (programatori), rămânând folosit la un nivel relativ mic în website-uri (ex: în trimiterea informațiilor din formulare de contact). Pe parcursul anilor, a tot crescut, având tot mai mulți developeri (și firme mari) care adăugau diferite facilități limbajului.

După mulți ani de zile și multe framework-uri, unul a ieșit în evidență, jQuery (2006). jQuery a ajutat JavaScript să fie mult mai folosit în crearea de site-uri dinamice, în special din cauza Ajax-ului. Ce a oferit Ajax-ul a fost abilitatea de a schimba pagini fără full page refresh. Când navighezi pe mare parte din site-uri și dai click pe un link, vei vedea că înainte ca pagina să se încarce, totul dispare pentru o secundă sau mai puțin, după care apare pagina nouă — acesta e un full page refresh. Cu AJAX, asta nu se mai întâmplă, și se încarcă doar ce avem nevoie.

Partea mai interesantă e de ce a devenit faimos acest framework; nu pentru că a adus ceva ce nu exista deja în JavaScript, ci doar făcea toată treaba mult mai ușoară.
Domeniul care a primit cel mai mult ajutor de la jQuery a fost și este cel al front-end developerilor (cei care fac partea pe care o vedem pe site-uri, cum ar fi afișarea corectă a paginilor web, adăugarea de comentarii, mesajele de notificare, site-uri responsive, etc.)
 

JavaScript a devenit în ultimii 8 ani unul din competitorii majori de pe piața limbajelor de programare, iar nevoia de locuri de muncă unde JavaScript se va număra printre cerințe va tot crește în următorii ani.
Asta nu înseamnă că experiența sau învățarea oricărui alt limbaj de programare e un lucru de care ar trebui să te ferești, ba chiar dimpotrivă; înțelegerea avantajelor și dezavantajelor diverselor limbaje de programare, feluri de lucru, îți vor deschide ochii către drumul care ți se potrivește.